ATM:
Am început să scriu pe-o bancă
Acum bag cârcă, sparg rime ca o rangă
Sistematic am panică ca un astmatic
Deși azi tactic cu gust pragmatic deloc n-ating cerul
Deși nu mi-e dor de el, am vrut nițel să-l privesc altfel
Ipocrit! Mint! Mi-e dor de el!
Mă mint mereu, bine că nu mint ca M.R.U.
Că tot timpul mi-am imaginat ce gândești tu
C-am atu, dar n-am că n-am pile
De fapt am, iar mint, dar cine le ține pentru mine?
Dar ce să țină când eu am doar vorbe de duh?
Lumea zice că semăn cu unu’, altu’, eu sunt Sheakspeare, puck
Eu sunt duh ce șoptește pentru tine
Eu sunt tu, eu sunt tovarăș, sunt oricine
Eu sunt tineri, eu sunt liber, eu sunt
Eu sunt întrebare, eu sunt răspuns
Ca și tine, eu sunt unu’-n plus
Eu sunt întrebare și răspuns

LeDo:
Am un gând puternic în cap, captiv de mult
Dezorientat, din când în când încă-l mai ascult
Respir încet, un cuget lent, rămân atent
Nu pot să rămân rece către ce-i pansament
Medicament pentru suflet încordat
Predic alert, sunt tipu’ inconștient, dopat
Adaptat la condiții în regim condiționat
Înarmat ca părinții-n ’89 de la stat
Însă totul se întâmplă prea des, poate
Te trezești, parcă nu-ți mai ies toate
Pesemne, tot primesc semne de-ndemne-n probleme
Prea multe dileme, nu mai pot scăpa de blesteme
Inc-alerg pe același teren minat, n-am terminat
Speriat, mă las purat pe un bulevard aglomerat
Nu am nevoie de gânduri necurate, las să treacă
Scot din teacă un freamăt ce mă freacă, hai pleacă
Visele devin podoabe într-o lume săracă
Zâmbete false-ntr-o societate-ncruntata
Am nevoie de-o-ncurajare să pot trece peste
Zeci de motive să mă facă să-mi pese, dă-mi de veste
Dar sunt fragil la sentimente, lent pe fente
Rezist cu greu, duc cu mine lupte acerbe
Încerc încet în mod alert să mă pun pe picioare
În cerc alerg, în mod cert tind spre o schimbare

Nu știi cine sunt, eu sunt doar o voce
Nici eu nu știu, sunt român, scriu doine, bocet

ATM:
Am versiuni la filme ca un caiet file
Le compun din minte, le aduc la mine pentru oricine
Dar cine mai are timp de așa ceva?
Doar pastilă, club, futai și gata noaptea
Dar răsare golanul și scoate pixul nu mădularul
Caști gura ca la deepthroat, n-am scris romanul încă
Și când va ieși va fi în versuri
Măcel mai chill mi-a trezit interesul
Mai chill nu se poate mi-a pornit versul
Omu și LeDo mi-au liniștit stresul
Cu oamenii tăi alături îți faci mereu mersul
Dar cu restul te-njuri, te bați, dar cine-s restul?
Te-ntrebi singur, îți spune vocea mea
Cine e vocea? E conștiința ta
Cine e vocea? Tu găsește-ți întrebarea
Când mă vei căuta, vei găsi doar rezolvarea

Nu știi cine sunt, eu sunt doar o voce
Nici eu nu știu, sunt român, scriu doine, bocet